Eyes wide shut

Uneori suntem atat de orbi incat nu vrem sa vedem nimic in jurul nostru. Paradoxal, cei care nu vad isi doresc sa vada, iar cei care vad, uneori isi doresc sa fie orbi. Unii isi impun insa in mod deliberat sa nu vada. Suntem orbiti de dorinte, de principii si ambitii. Purtam ochelari de cal ca sa vedem doar calea “cea dreapta”, fara sa-i vedem pe marginea drumului pe cei care incearca cu disperare sa ne atraga atentia. Suntem orbi la suferinta altora ca sa nu suferim noi? Din egoism? Probabil. Sau suntem orbi pentru ca pur si simplu nu ne pasa? La fel de probabil. Ne incapatanam sa cautam mereu lucruri acolo unde nu exista. Vrem sa credem chiar daca nu avem in cine. De ce repetam mereu si mereu aceleasi greseli? De ce putem atat de usor sa condamnam dar ne vine atat de greu sa apreciem? Pentru ca suntem niste “orbi” cu ochii larg deschisi. Dar vine un moment cand incepem din nou sa vedem. O numim trezirea la realitate. Si incercam cu toata puterea sa ne convingem sa tinem ochii deshisi ca sa o infruntam. Dar putem oare deveni imuni la ceva ce ne-a brazdat cu urme adanci sufletul si mintea? Nu inseamna oare sa devenim orbi din nou? Ba da, dar uneori insa e mai bine sa inchidem ochii si sa privim cu inima…

Advertisements

Lasa un comentariu

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s